12 iulie 2010

Trecut.Prezent.Maine poate.



Plec.Imi vine sa plec si sa nu ma mai intorc in calvarul asta.Merg la mare.Si raman acolo pana o sa ma satura sa vorbesc cu valurile.Si da,ti-ai dat bine seama.Nu ma voi satura niciodata.Voi sta sa vad apusul de nenumarate ori.Voi sta sa vad rasaritul de nenumarate ori.Voi scapa de tine.Cand vin voi fi pregaita sa iau carnetul.Voi trece cu masina pe langa tine si te voi claxona ,fara sa stii ca sunt eu.Si intuitiv te vei da la o parte,iar eu o sa imi continui drumul si te voi lasa in urma.


A trecut un an.Un an de cand ai aparut.Parca ar fi fost ieri ziua in care asteptam sa vad ce ai facut, ziua in care ne-am intalnit,ziua in care radeam ca nebunii,ziua in care mi-ai zis ca ai fost acceptat.Poate, nu poate, cu siguranta, tu nu iti amintesti nici un sfert din cate amintiri am eu.Si cum spune si la zodia mea,"gemenii isi vor aminti mereu de lucrurile marunte si nesemnificative , lucrurile care li s-au intamplat fara ca cei din jur le remarce.Sunt momentele lor de neuitat si atat.Iar cine le da acele momente,va fi in inima lor mereu."


Ne vedem la mare!
Cu drag,Andra.

2 comentarii:

StarDust spunea...

:)))) sa iti reamintesc de intamplarea petrecuta azi? recapitulare:


una bucata fata in masina.. condus
una bucata trecere de pietoni..
una bucata baiet ( fara ochelarii rosii pe care ii avea)

prin ridicarea la patrat si scoaterea radicalului de sub virgula.. inductia matematica este .. un fel de.. ce scrie pe acolo pe la sfarsitul primului paragraf.. :)))

A. spunea...

De astazi ,numele meu de scena este : Caracatita Prezicatoare! =))

Un produs Blogger.

© I'm in love with spring!, AllRightsReserved.

Designed by ScreenWritersArena