***Scria neincetat despre el , despre tot ce a fost , rugandu-se la Dumnezeu sa il aduca inapoi sau sa o duca pe ea acolo , oriunde ar fi el . Delira , avea febra ; pistolul astepta linistit pe masa , incarcat .Dintr-o data se opri din scris , degetele nu mai puteau tine stiloul .
- De ce am fost orba ?izbucni ea . Cine are ochi.. sa se uite!
Raspunsul nu sta in mine si in lumile mele de hartie , ci in el , in universurile lui de panza si culoare .Isi atinti privirea asupra tabloului . Intai i se paru ca iarba se misca usor in adierea vantului , apoi copacii . Raul cobora undeva , la vale , si el.. se ridica in picioare . Alerga , se intorcea cu fata la ea , radea , o chema . Parca ii simtea parfumul discret si parca o auzea soptind: “Nu-ti fie teama.. e atat de simplu!sase litere... “
Se simti absorbita de tablou . Cu o mana nota un ultim cuvant cu majuscule , sase litere , atat de simplu .
2 comentarii:
iubire? :-? :)
ihim :)
Trimiteți un comentariu