Frumos.

Read More

Poveste(4)

***

Scria neincetat despre el , despre tot ce a fost , rugandu-se la Dumnezeu sa il aduca inapoi sau sa o duca pe ea acolo , oriunde ar fi el . Delira , avea febra ; pistolul astepta linistit pe masa , incarcat .Dintr-o data se opri din scris , degetele nu mai puteau tine stiloul .

- De ce am fost orba ?izbucni ea . Cine are ochi.. sa se uite!

Raspunsul nu sta in mine si in lumile mele de hartie , ci in el , in universurile lui de panza si culoare .Isi atinti privirea asupra tabloului . Intai i se paru ca iarba se misca usor in adierea vantului , apoi copacii . Raul cobora undeva , la vale , si el.. se ridica in picioare . Alerga , se intorcea cu fata la ea , radea , o chema . Parca ii simtea parfumul discret si parca o auzea soptind: “Nu-ti fie teama.. e atat de simplu!sase litere... “

Se simti absorbita de tablou . Cu o mana nota un ultim cuvant cu majuscule , sase litere , atat de simplu .

Read More

My happy b'day!

-şaptişpe'-

Read More

Copilarie.

1)"Bobby: Pestii nu put! Pe sub apa pestii nu puuuuut\:d/"

2)"Bobby: Hey mami mami mamiiii!!!

Mama: Ce e bobby?

Bobby: Umm... NIMIC :D"

Read More

Poveste(3)

***

Ochii negri fixau tabloul de deasupra biroului si mana nu vroia sa se miste,ramanea inerta pe foaie .

- Era verde , fata mea verde..murmura el .

O pata de culoare , de viata , de tinerete in mijlocul toamnei .”Verde crud ,verde crud , mugur alb si roz si pur...” recita ca pentru el , buzele ii tremurau si ochii ii sclipeau .Trebuie sa scriu , sa scriu despre ea chiar daca nu mai e aici , voi putea pana la urma sa scriu cele sase litere ..le voi da viata .

Mana se misca cu greu si sudoarea ii curgea pe fata .

“O fata cu parul negru se plimba intr-un tablou . In urma ei se dezintegrau culorile , caci ea era mai puternica decat ele . Statea aplecata deasupra unei ape . Asa am rugat-o eu sa se picteze , aplecata asupra apei , cu o mana agitand suprafata ei albastra si cristalina , zambind reflexiei sale .I-am spus sa zambeasca , pentru ca trebuie sa fie fericita cand se vede , nu are cum sa nu zambeasca cand isi vede chipul atat de dulce . Dupa multe impotriviri , a facut fata verde , si zambea , isi zabea siesi sau imi zabea mie...M-a rugat sa desenez eu Soarele , sa fiu eu cel care o lumineaza si o incalzeste . Dar eu nu sunt un pictor , am facut Soarele asa cum stiu de cand sunt mic , un cerc si niste raze imprejur . Arata intr-adevar ridicol in tabloul ei stilizat , dar ea insista ca arata perfect .”Se uita la tabloul nemiscat si isi dori sa fi fost acolo , langa ea .Sa isi vada si el chipul in apa , dar sa se indragosteasca la nesfarsit de chipul ei .

Read More